Când vorbim despre inteligența artificială, mulți se gândesc la acel viitor, îndepărtat sau nu, în care roboții vor face multe dintre job-urile pe care acum le fac doar oamenii. Însă, A.I.-ul este deja printre noi și influențează atât forța de muncă activă, cât și generațiile care se pregătesc pentru piața muncii. Marile companii precum Amazon, Facebook sau Google, dar și companii mai mici, din țara noastră, folosesc în prezent A.I..

La nivel mondial, începând cu anul 2000, roboții și sistemele de automatizare au eliminat treptat multe locuri de muncă din producție, mai exact 1,7 milioane dintre ele.

Pe de altă parte, se prevede că A.I.-ul va crea, până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă. Există așadar două fețe ale monedei: roboții și inteligența artificială vor înlocui oamenii în unele domenii, dar vor crea și noi profesii digitale. 

Conform definiției oficiale date de Parlamentul European, inteligența artificială este capacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea și creativitatea. În cei mai simpli termeni, inteligența artificială (A.I.) reprezintă o colecție de algoritmi capabili să caute în volume de date foarte mari. Însă, A.I.-ul nu poate lua o decizie în mod independent, ci doar pe baza unui set de reguli date de cineva.

Din acest motiv, se presupune că inteligența artificială va înlocui pe viitor meseriile bazate pe sarcini repetitive. În privința joburilor care presupun soluții inovative și decizii personalizate, lucrurile sunt însă mai complexe și mai nuanțate. Într-o lume ideală, oamenii se reprofilează, își îmbunătățesc continuu experiența de lucru, ies din rutină, devin mai creativi, inovează, iar acești oameni nu vor putea fi înlocuiți 100% de roboți. 

Experiența Future Ready

Todireanu Ștefan-Alin este elev în clasa a 8-a la Școala Gimnazială Constantin Platon din Bacău.

Dintre toate materiile preferă Informatica, Matematica și Engleza. Timpul liber îi este destul de limitat. Înotul de performanță îi ocupă după-amiezile, dar atunci când programul îi permite, lui Ștefan îi place să se joace pe calculator, să deseneze și să facă diferite decorațiuni handmade.

Ștefan a fost unul dintre cei 50 de participanți ai cursului de Inteligență Artificială din cadrul Proiectului Future Ready și dezvoltatorul aplicației câștigătoare din cadrul acestui curs.  

A aflat de programul Future Ready de la profesoara lui de informatică și a ales sa participe la cursul de AI pentru că ,,am vrut să îmi îmbogățesc cunoștințele despre informatică, plus că în ultimul timp se vorbește mult despre inteligența artificială. Mi s-a părut fascinant și am aflat foarte multe lucruri noi despre AI. Trainerii, ca întotdeauna, au fost niște oameni superbi, cu o răbdare, un calm și o bunătate de nemaiîntâlnit”.

Proiectul dezvoltat de Ștefan a presupus antrenarea unui algoritm de A.I. cu 34 de clase și dezvoltarea unei aplicații, care să identifice plante și animale din Parcul Național Bucegi. Aplicația dezvăluie astfel mai multe informații despre floră și faună, dar și sancțiunile care sunt aplicate în cazul agresiunii speciilor protejate.

,,Voiam să fie ceva original, unic. Poate există aplicații pentru identificarea animalelor și plantelor, dar nu pentru Bucegi. Aveam în gând ceva despre natură, dar nu știam exact, până când mama a spus ,,Bucegi’’. A fost ca o cheie care a deschis cufărul cu celelalte idei care aveau să îmi vină. Punând toate ideiile cap la cap a rezultat aplicația cu numele Recunoaște și cunoaște Bucegii, pentru telefonul mobil, în care poți fotografia sau introduce poze cu animale, pești, păsări sau plante și flori. Aplicația îți va spune exact cum se numește viețuitoarea, dacă este veninoasă, agresivă sau dacă este protejată de lege și care sunt sancțiunile pe care le poți primi în cazul culegerii florilor și plantelor respective. Totodată, ai și mai multe informații cum ar fi: specia din care face parte, cât trăiește, cu ce se hrănește, dimensiuni, locuri în care trăiește etc”.

De la mama lui Ștefan am aflat că, încă de mic, Ștefan a fost un copil curios, iar ea a încercat pe cât posibil să îi povestească despre cât mai multe și diverse activități care să-l stimuleze, să-i dezvolte imaginația și să-i dea posibilitatea de a alege și de a descoperi lumea reală, dar și pe cea virtuală.

În viitor, lui Ștefan i-ar plăcea să lucreze în industria gaming-ului și îi surâde și ideea de a intra în lumea antreprenoriatului: ,,Cred că viitorul locurilor de muncă stă în digitalizare și automatizare. Totuși, consider că meseriile de succes ale viitorului sunt medicina și arhitectura, alături de domeniul IT, dar și gaming-ul”.

Joburile generației următoare

Compania de cercetare globală Gartner sugerează că 1 din 3 locuri de muncă realizate azi de oameni, urmează să fie preluate de un robot. Aceeași companie consideră că există unele sectoare în care roboții nu pot pătrunde. Profesiile care implică creativitatea umană, judecata subiectivă și măiestria rămân superioare oricărei abilități pe care o poate oferi inteligența artificială. Există cel puțin 6 joburi considerate de specialiști a fi imposibile pentru roboți: expert în îngrijirea copiilor, bucătar, ghid turistic, jurnalist, artist și doctor.

Așadar, spre ce direcționăm noua generație? Care sunt abilitățile pe care tinerii trebuie să pună accent pentru a nu face concurență inteligenței artificiale?

Ediția a treia a programului Future Ready conține 2 secțiuni: componenta IT și componenta non-IT.

În cadrul componentei IT am încercat să aducem mai aproape de copii domenii tehnice de interes și am dezvoltat cursuri precum: Securitate Cibernetică, Inteligență Artificială și Programare.

Componenta non IT conține cursuri care pun accent pe dezvoltarea unor abilități non tehnice, precum: 

• Educație financiară și economică 17 - 19 Ianuarie 2023
• Orientare în carieră și job-urile viitorului 14 - 16 Februarie 2023
• Protejarea mediului și dezvoltare durabilă 7 - 9 Martie 2023

Ne dorim, prin intermediul programului, ca participanții să-și descopere pasiunile, să deprindă abilități de prospectare a viitoarei cariere și să-și dezvolte bazele în domeniul educației financiare.

Copiii care nu au reușit sa participe la primele 3 cursuri dedicate segmentului tehnic, pot accesa suporturile de curs aferente, în mod gratuit, din pagina proiectului: https://www.simplonromania.org/future-ready-3/

Future Ready 3.0 se desfășoară la nivel național și este adresat copiilor din mediul rural și urban mic, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Cursurile se desfășoară online și sunt gratuite.

Înscrierile se pot face aici.

Proiectul este dezvoltat de Simplon România și susținut de Societe Generale Global Solution Centre ca parte din activitatea companiei de sprijinire a dezvoltării abilităților, nivelului de educație și integrării profesionale a grupurilor vulnerabile.

Am început din 2014 să creăm și să implementăm programe de educație digitală care să ajute la dezvoltarea competențelor digitale, tehnice și interpersonale, atât pentru copii cât și pentru adulți, din diverse medii sociale.

În anul care a trecut, am creat și implementat, alături de partenerii noștri, o serie de ateliere și cursuri de educație digitală, financiară și antreprenorială pentru copii și pentru cadre didactice.

Care dintre meseriile actuale vor rămâne pe piață? Ce abilități trebuie să dezvolte copiii noștri pentru a se adapta la un viitor automatizat? Ce cred copiii despre meseriile din viitor?

În contextul tehnologic actual și ținând cont de specificul pieței de muncă din România, ne-am dorit să aflăm cum văd copiii evoluția locurilor de muncă, ce domenii li se par atractive și pe ce discipline consideră că ar trebui să mizeze.

Avem în vedere o generație de copii nativi digital, care își doresc să învețe despre cum să-și dezvolte și exprime propriile idei, despre empatie, time management, robotică și securitate cibernetică.

Automatizare și digitalizare

Progresul tehnologic accelerat la care luăm parte zi de zi aduce mari modificări în toate aspectele vieții noastre. Mașini autonome, case inteligente, descoperiri medicale la care abia visam acum câțiva ani, toate sunt menite să ne ușureze și să ne îmbunătățească viața. Unele dintre aceste schimbări le adoptăm automat și firesc și nici nu mai concepem să nu facă parte din viața noastră. 

Altele ne ridică întrebări, ne supun unor analize mai detaliate, ne provoacă să devenim mai deschiși și mai flexibili, cu atât mai mult cu cât implică viitorul copiilor noștri.

Meseriile viitorului

Ce domenii noi vor apărea? Ce specializări se vor căuta? În ce direcţie ne putem orienta?

Circa 800 de milioane de locuri de muncă vor fi desfiinţate din cauza automatizării, conform unui studiu realizat de firma McKinsey.

La nivel mondial, la fiecare 90 de angajați în industrie funcționează cel puțin un robot. Singapore continuă să fie cea mai competitivă și automatizată economie a lumii, cu un robot la fiecare 10 angajați. Pentru comparație, în industria românească funcționează un robot abia la 670 de angajați, de 8 ori mai puțin decât media UE. sursa

Cele mai recente articole de specialitate sugerează că majoritatea meseriilor din anul 2030 nu există încă. Specialiștii, însă, sunt de acord că joburile din viitor vor îmbina mai multe domenii și pasiuni, un mix de cunoștințe tehnice, importante abilități sociale și de business, adaptabilitate, viziune și creativitate.

Studiile confirmă că unele domenii de activitate își vor păstra importanța în viitor: medicina și sănătatea publică, domeniul digital și mediul online, IT și tehnologia informației, branding și marketing, arhitectură și inginerie.

Dacă e să menționăm câteva dintre profesiile viitorului ne putem referi la joburi precum: asistenți în robotică, traineri de roboți, brokeri de date personale, programatori de identități virtuale, designeri 3D, analiști cybersecurity, manageri nanotech, analiști în securitate cibernetică.

În acest context, cu siguranță competiția pentru talente se va intensifica. 

Digitalizarea României

În România, dorința de a ține pasul cu tehnologia nu este suficientă, mai ales pentru tineri. 

Deși industria IT a explodat în ultimii 20 de ani, România este în continuare la coada clasamentului european privind digitalizarea, ocupând locul 26 din 28 de țări, depășind doar Bulgaria și Grecia. 

Cauzele digitalizării întârziate sunt constituite de lipsa investițiilor în educație și cercetare, lipsa de strategie și coerență, lipsa specialiștilor la nivel guvernamental, dar și lipsa de înțelegere a fenomenului IT.

Pentru copiii și tinerii din țara noastră este esențial ca sistemul educațional să se reformeze și să pregătească aceste noi generații pentru provocările cu care se vor confrunta în carieră.

Perspective de viitor

Alexandru, Iulia și Mihai sunt 3 dintre participanții la programul Future Ready - dezvoltăm competențele generațiilor viitoare, program dezvoltat de Simplon România și susținut de Societe Generale Global Solution Centre România.

Cei trei au în comun pasiunea pentru informatică și dorința de a explora și de a învăța mereu lucruri noi. 

În cadrul programului Future Ready, aflat anul acesta la a doua ediție, participanții au avut ocazia sa ia parte la o serie de cursuri cu scopul de a le deschide noi perspective asupra domeniilor de viitor: programare în JavaScript, Inteligență Artificială, dezvoltare de jocuri video, graphic design, securitate cibernetică.  Programul Future Ready se adresează copiilor din mediul rural și urban mic, cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani. Cursurile sunt gratuite și se desfășoară online.

Am discutat cu cei trei participanți din dorința de a afla care sunt pasiunile lor și cum se vede viitorul din perspectiva lor.

Mihai are 14 ani și este elev la Liceul Tehnologic din Fierbinți-Târg, județul Ialomița.

La școală, Mihai e interesat îndeosebi de fizică, matematică și informatică. În timpul liber îi place să vizioneze documentare și să răsfoiască reviste cu diverse teme științifice.

“Cred că domeniile viitorului se vor baza pe informatică și pe științele exacte, iar joburile vor fi într-o relație de interdependență cu acestea”, ne-a spus Mihai. 

El consideră că o abilitate foarte importantă, care va ajuta oamenii să facă față joburilor din viitor este spiritul de observație. “Agilitatea și agerimea, vor fi mult mai proeminente, spiritul de observație întărind memoria și scăzând timpul de răspuns al fiecărei persoane la un factor extern”, este de părere Mihai.

El consideră, că alături de competențele tehnice, flexibilitatea și adaptabilitatea vor face parte dintre abilitățile non-tehnice extrem de utile într-un viitor apropiat.

Legat de sistemul educațional actual, Mihai este de părere că: “acesta ar trebui să se bazeze mai întâi pe instruirea elevilor în dobândirea de abilități folositoare, cum ar fi adaptabilitatea și abia apoi pe acumularea de cunoștințe. Astfel elevii ar învăța în primul rând cum să sorteze informația, o necesitate pentru timpurile actuale, când primim informații din toate părțile”.

Legat de participarea lui la programul Future Ready, Mihai ne-a transmis: “Mi-a plăcut mult cursul de Inteligență Artificială, deoarece am aflat cum se pot crea și dezvolta roboți. Consider însă că cea mai folositoare informație este cea desprinsă din cursul de Securitate Cibernetică, aceea despre protejarea noastră în online și identificarea site-urilor sigure”.

Iulia are 13 ani și este elevă la “Școala Gimnazială Dacia” din Oradea.

“Mereu mi-am dorit ca pe viitor să fac ceva care are legătură cu animalele, dar în ultimele luni am descoperit o nouă pasiune legată de calculatoare și programare și mă gândesc tot mai mult în această direcție, de exemplu mi-ar plăcea să devin game developer”, ne-a spus Iulia. 

Iulia consideră că joburile viitorului se vor baza mult pe tehnologie: “În viitor, probabil mult mai mulți oameni vor lucra în domeniul informaticii și al tehnologiei”.

Am întrebat-o pe Iulia ce materii i-ar plăcea să fie introduse în programa școlară. 

“Mereu mi-am dorit ca școala să ne ofere cursuri bazate pe aptitudinile fiecăruia. Cred că așa ne-am putea dezvolta fiecare dintre noi talentele”, ne-a transmis Iulia.

Alexandru are 11 ani și este elev la Școala Gimnazială Profesor “Ioan Dănilă”, din satul Ghermănești, județul Vaslui.

Alexandru a participat la ambele ediții Future Ready. Deși la ediția de anul trecut, Alexandru avea doar 10 ani, știa încă de atunci că i-ar plăcea, în viitor, să lucreze în IT: “Pentru că, alături de Astronomie, consider că IT-ul este un domeniu de viitor”.

“Mi-ar plăcea, ca la școală,  să se adauge materii noi care să fie folositoare în era digitală,  ca de exemplu programare”.

L-am întrebat pe Alexandru ce i s-a părut cel mai util în cadrul programului Future Ready:

“Am participat la mai multe cursuri în cadrul Future Ready, iar trainerii și voluntarii de la cursuri au fost foarte răbdători cu noi, mai aveam uneori nelămuriri, iar ei ne ajutau și ne explicau de fiecare dată.

Un curs care mi-a plăcut mult a fost Cybersecurity. Mi se pare foarte important că am învățat cum să diferențiez știrile adevărate de cele false.

Mi-au atras atenția și informațiile de la cursul de design, pentru că acest curs a fost unul foarte interactiv. Colegii mei au fost foarte simpatici și mi-a plăcut mult cum ne-am ajutat între noi, chiar dacă orele au fost online și noi nu ne cunoșteam dinainte. Am învățat să socializez”. 

Toate previziunile specialiștilor plasează joburile viitorului în jurul unor spații de muncă dinamice și flexibile. 

Alături de integrarea tehnologiei și de automatizarea sarcinilor, o mare importanță o vor avea competențele interpersonale: comunicarea, empatia, gândirea strategică, creativitatea.

În acest context, sistemele educaționale din țările cu cele mai bune rezultate la testele PISA sunt gândite în asemenea mod încât să se plieze pe necesitățile pieței muncii.

Un alt element important în sistemele educaționale performante este faptul că școlile au o flexibilitate foarte mare în a-și alege curriculumul, în funcție de particularitățile locale.

Acum când informația o găsim pretutindeni, bagajul de cunoștințe, pe care încă se pune atât de mult accent  în sistemul de învățământ românesc,  devine o chestiune depășită. Țările dezvoltate nu își învață copiii să memoreze seturi de informații, ci îi ajută să-și dezvolte o serie de abilități pentru a putea utiliza instrumentele existente, atât din punct de vedere tehnologic, cât și social.

Ediția Future Ready din acest an a adus noi cursuri, de actualitate și de interes, în conformitate cu cele mai noi tehnologii apărute pe piața digitală, dar  a avut în vedere și introducerea unor cursuri cu ajutorul cărora participanții să dezvolte competențe sociale și interpersonale.

Programul Future Ready a avut, în cele doua ediții desfășurate,  aproximativ 700 de participanți, majoritatea copiilor din mediul rural și urban mic.

Obiectivul proiectului Future Ready a fost ca participanții să-și descopere pasiunile și să dezvolte competențe tehnice și digitale, astfel încât să le crească șansele pentru a face față cererilor pieței muncii din viitor. 

Proiectul Future Ready este dezvoltat de Simplon România și susținut de Societe Generale Global Solution Centre ca parte din activitatea companiei de susținere a dezvoltării abilităților, nivelului de educație și integrării profesionale a grupurilor vulnerabile.

Toate cursurile programului Future Ready sunt transformate în tutoriale online, care se pot accesa gratuit, oricând, aici.

Simplon România împreună cu Societe Generale European Business Services lansează proiectul: Future Ready - dezvoltăm competențele generațiilor viitoare. Proiectul este susținut prin programul de finanțare „We Care Together” lansat de Societe Generale European Business Services.

Proiectul se desfășoară la nivel național și este adresat copiilor din mediul rural cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani. Future Ready cuprinde 6 cursuri online prin intermediul cărora copiii își vor dezvolta competențe tehnice și digitale. 

Obiectivul proiectului e ca participanții să-și descopere pasiunile și să dezvolte competențe tehnice și digitale pentru creșterea șanselor acestora de a face față cererilor pieței muncii din viitor.

Cele 6 cursuri vor avea tematici diferite: Communication & collaboration online, Design your idea, Blogging, Web Wizard, Multimedia și Vlogging și Work Experience și vor fi susținute de trainerii Simplon România împreună cu voluntari Societe Generale European Business Services.

Mai multe detalii despre cursuri puteți afla accesând linkul de mai jos:

We Care Together este primul program de finanțare lansat de Societe Generale European Business Services pentru a susține proiectele dezvoltate de către organizații neguvernamentale din România. Obiectivul programului este de a sprijini financiar inițiativele dezvoltate de ONG-uri care au un impact pozitiv în ariile „integrare profesională” și „educație” și care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile.

Despre Simplon România

Simplon România creează programe educaționale împreună cu partenerii săi: companii, asociații, fundații și instituții publice care susțin dezvoltarea competențelor digitale și tehnice, cu scopul de a pregăti toate categoriile de vârstă, din cele mai diverse medii sociale pentru viitor și transformarea digitală a României. 

Simplon România face parte dintr-un ecosistem internațional de școli care oferă training-uri pentru persoane din categorii dezavantajate, servicii de transformare digitală, evenimente și activități pentru companii care cred în responsabilitatea socială.

Despre Societe Generale European Business Services

Societe Generale European Business Services a fost fondată în 2011 ca centru de servicii pentru grupul Societe Generale. Compania oferă servicii profesionale de înaltă calitate în diverse domenii de activitate pentru entitățile Grupului din întreaga lume: finanțe și contabilitate, achiziții, resurse umane și IT.

Activitatea Societe Generale European Business Services a crescut substanțial în ultimii ani; de la un singur SSC specializat în domeniul Financiar în 2011, compania s-a tranformat într-un centru complex ce oferă o gamă extinsă de servicii: financiare, resurse umane, IT, iar ultima linie de business se concentrează pe susținerea funcțiilor corporate din domeniul operațional, de tipul KYC (Know your Customer) sau back office. SG EBS este un centru de servicii pentru numeroase entități ale Grupului, deservind 35 de țări pentru toate liniile de business majore ale Societe Generale.

În 2016, SG EBS a primit premiul de excelență pentru cea mai rapidă creștere în cadrul Romanian Outsourcing Awards, în 2018 a obținut premiul „SSC Company of the Year” în cadrul Romanian Outsourcing and Share Services Awards Gala, iar în 2019 a obținut premiile „Employer of the Year” și „CSR initiative of the year”, în cadrul Business Service Forum organizat de către Outsourcing Today. În 2020, în cadrul ABSL Awards Gala, a primit premiul 1 Business Leader în categoria CSR, iar în cadrul Romanian CSR Awards, SG EBS a primit locul 3 în categoria Sănătate, cu proiectul BI Elias.

E o perioadă în care se vorbește mult despre educație și învățământ, despre examene și despre elevii din ani terminali. Au apărut platforme, resurse și unelte digitale pentru o mai bună funcționare a învățământului. Cu siguranță izolarea socială a fost o problemă dificilă pentru tânăra generație, deoarece componenta socială e vitală la vârsta lor. Învață în grupuri, discută în grupuri, se distrează în grupuri.

Există însă și un alt segment al populației pentru care măsurile de izolare socială nu au venit însoțite de instrucțiuni online. Sunt părinții sau bunicii care au fost nevoiți să se adapteze rapid la un minimum de tehnologie ca să poată ține legătura cu cei dragi lor. Sunt seniorii României pentru care viață socială dinaintea pandemiei a încetat brutal sub forma pe care o cunoșteau de o viață. Prea multe soluții digitale de învățare nu au existat, iar educarea în mod autodidact, pe timp de pandemie, când sunt atâtea alte griji apăsătoare, nu e tocmai la îndemână.

Ne-am gândit la ei, la părinții și la bunicii noștri, la seniorii noștri dragi, și am căutat variante de a le fi aproape. Ne-am gândit cum să facem că ei să simtă că există un loc unde pot găsi răspunsuri la problemele lor tehnice, legate de utilizarea calculatorului sau a unor aplicații de pe telefon, dar și un loc în care să poată purta discuții și să se distreze. Un loc în care să învețe, dar să se simtă în largul lor. 

În acest context au apărut sesiunile online de cultură generală, desfășurate sub forma unui concurs pe o platforma online. Gazdele întâlnirii sunt trainerii Simplon România, iar în concurs poate intră orice senior își dorește acest lucru. Întâlnirile au fost la început săptămânale, iar în prezent se desfășoară o dată la două săptămâni. 

Am început cu seniorii de la Centrul de Zi pentru Vârstnici Nr. 1 și Centrul NR. 2, Cluj-Napoca. Asta deoarece în 2019 am dezvoltat pentru ei un curs gratuit de educație digitală, Digital Seniors, proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, împreună cu Transilvania IT Cluster / ARIES Transilvania și compania AROBS, sub egida Consiliului Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT.

În paralel am dezvoltat un grup de Facebook denumit Seniori în era digitală. Grupul e format pe de o parte din seniori și pe de altă parte din tineri voluntari cu cunoștințe tehnice care își doresc să se implice. Aici se votează înaintea întâlnirilor online domeniile de interes, se discută detalii, se stabilesc următoarele sesiuni. În cadrul acestui grup încurajăm seniorii să discute problemele tehnice de care se lovesc, să pună întrebări legate de utilizarea calculatorului și a telefoanelor mobile. Tot în acest grup oferim celor interesați idei și resurse de învățare online pentru diverse arii de interes.

"Programul Seniorii Digitali a fost cel care a stimulat interesul seniorilor pentru a învăța operarea calculatorului și utilizarea internetului. Astfel ei au demonstrat că se pot adapta noilor tehnologii, că aptitudinea de a învăța nu se referă la o vârstă anume.

  Vrem să mulțumim voluntarilor Simplon România, care s-au gândit ca din puținul timp liber pe care-l au la dispoziție, ar fi totuși minunat să încerce să intre în legătură cu seniorii, care doreau să-și păstreze legăturile de prietenie create la Centrul de zi pentru vârstnici nr.1. Le mulțumim pentru toți pașii făcuți împreună cu noi, pentru bucuria de a ne afla în împreună și în competiție, pentru că au iniţiat grupul de Facebook Seniori în era digitală, dorind să construiască în cadrul acestui grup o comunitate. 

Pentru concurenții seniori, aceste seri petrecute împreună au însemnat învățări noi, dar relaxante și pline de amuzament, împreună cu tinerii voluntari și evident au avut parte de activarea emoțională pe care ți-o oferă competiția. Iar perseverența și seriozitatea cu care au abordat această nouă provocare de învățare, le-a fost răsplătită de reușita în competiție". Mihaela Marcovici - Coordonator Centrul de Zi pentru Vârstnici nr.1

Dacă sunteţi sau dacă aveţi părinţi sau bunici dornici de a ține pasul cu tehnologia sau dacă pur şi simplu vreţi să împărtăşiţi cunoştinţele voastre tehnice și să vă simțiți bine alături de niște oameni extrem de energici și pozitivi, vă invităm să vă alăturaţi grupului. 

Simplon România creează programe educaționale împreună cu partenerii săi: companii, asociații, fundații și instituții publice care susțin dezvoltarea competențelor digitale și tehnice, cu scopul de a pregăti toate categoriile de vârstă, din cele mai diverse medii sociale pentru viitor și transformarea digitală a României.

Doamna Crina Popescu, ce înseamnă CODE Kids pentru dumneavoastră?

Participarea la proiectul ”CODE Kids- Copiii fac coding în bibliotecile publice” m-a făcut să înțeleg că programarea informatică ne poate ajuta, pe noi și pe copiii noștri, să înțelegem lumea hiper-conectată în care trăim și să realizăm ceea ce se întâmplă în spatele ecranelor. Programarea reprezintă una dintre competențele digitale de care tinerii au nevoie pentru a deveni cetățeni creativi și responsabili și pentru a avea pregătirea necesară pentru locurile de muncă ale viitorului, din țară sau din străinătate, iar bibliotecile pot sprijini acest demers.

Pentru copiii ”de la țară” reprezintă poate unica lor șansă de a porni în viață știind ce își doresc, ce meserie își pot alege în funcție de capacitățile și abilitățile lor. Cursurile și atelierele din acest proiect, comunicarea, experiențele trăite, socializarea, apartenența la un grup, îi ajută să se dezvolte personal mult mai mult decât trăirile de care au parte în micile comunități din care fac parte.

Eu zic că noi, în cluburile noastre, formăm Oameni, în adevăratul înțeles al cuvântului.

Ştim că sunteţi implicată în proiectul CODE Kids încă de la început, din 2017, ne puteţi spune câți copii sub îndrumarea dumneavoastră au fost implicaţi de-a lungul acestei perioade în proiect şi câți sunt activi în acest moment? Există copii pe care experienţa din CODE Kids i-a influenţat  în vreun fel specific?

De-a lungul celor trei ani de CODE Kids un număr de aproape 60 de copii au participat la cursurile noastre din cadrul Wizards Code Club. Dintre aceștia, o parte au renunțat datorită faptului că nu s-au regăsit în practicarea și învățarea codingului sau datorită faptului că au fost nevoiți să se mute din localitate.

 În prezent activează un număr de 38 de membri, dintre aceștia 15 făcând parte din prima serie de ”super-coderi” cum îmi place mie să-i numesc.Ei sunt cei care au dus și mai departe activitățile clubului nostru prin implicarea în dezvoltarea de activități de robotică și imprimare 3D, activități care ne-am dori să capete și mai mare amploare în viitor.

Exemplul cel mai cunoscut de noi toți, și de care eu sunt foarte mândră, este Laura Simion. Dintr-un copil introvertit a devenit o fată care a învățat, prin experiențele trăite, cum poate să treacă cu ușurință peste acest obstacol și să susțină prezentări în fața unui auditoriu numeros, impresionând prin nivelul prezentărilor. Laura Simion știe ce vrea să devină – inginer programator. 

Alături de ea sunt și Gabriela Tița, Cosmin Tița, Călin Cucu, Gabriel Apostolescu, Luca Merișescu, Elena Popescu și Daria Mărăcinescu își doresc o carieră didactică, iar cunoștințele de IT și deprinderile ”pedagogice” din perioada în care au fost ambasadoarele grupelor de copii, iată că își spun cuvântul în alegerea viitoarelor meserii.

Ce schimbări au apărut la nivelul proiectului odată cu această criză?

Schimbarea a fost majoră! Am fost nevoiți să ne adaptăm din mers, iar activitățile noastre de club să le transferăm în mediul online. Nu a fost greu, dar a fost destul de solicitant, mai ales în primele zile când am lucrat cu fiecare copil în parte, folosind messenger-ul și toată răbdarea mea. Am învățat cu ajutorul Fundației Progress cum să folosim  instrumentele online în serviciile de bibliotecă la distanță, ce platforme sunt mai accesibile, nu atât pentru noi, cât pentru copii. De la messenger și comunicarea pe grupul de facebook, am trecut la utilizarea Click Meeting și Zoom, dar și la dezvoltarea în paralel a altor servicii de bibliotecă în online.

Ce părere aveți despre educaţia prin intermediul canalelor online și despre digitalizarea învăţământului în general?

Cred că trebuie ca profesorii să treacă printr-un proces de formare, iar acesta este un proces consumator de timp. Apoi, tehnologia însăși are deficiențe și este nevoie de componenta umană pentru a corecta aceste neajunsuri. De asemenea, cred că este nevoie de o regândire a planurilor de lecție, astfel încât acestea să includă utilizarea tehnologiei. Pe de altă parte, elevii sunt atrași de lecțiile unde se folosesc tabletele și tabla, materialele didactice în format digital. Motivațional, impactul este mare, dar la nivel de rezultate trebuie mai multă muncă și pregătire din partea lor. Însă, în mod neîndoielnic, acest proces este binevenit în sistemul educațional românesc, tocmai fiindcă întrebuințarea tehnologiei în procesul educativ este deja o realitate în majoritatea statelor dezvoltate. Mai mult, de această misiune este necesar să se ocupe școala, tocmai fiindcă acest lucru nu poate fi lăsat doar pe seama părinților.

Pentru a evita un eșec, adică o folosire artificială, superficială, cu caracter pur distractiv, două lucruri trebuiesc, cred, asigurate în prealabil: familiarizarea și pregătirea profesorilor în utilizarea eficientă dispozitivelor în procesul de învățare, dar și elaborarea și realizarea resurselor pedagogice adecvate pentru acest dispozitiv (resurse ce trebuie să fie validate de Ministerul Educației). Apoi, creșterea timpului petrecut în fața ecranului poate să scadă nivelul de atenție și motivare. Dispozitivul numeric trebuie folosit doar atunci când aduce mai mult decât profesorul, precum vizualizarea unor fenomene sau procese non perceptibile, la nivel nano (bit, atom, neuron, gena) sau macro (teoria relativității, fenomene planetare, etc…). Distribuirea de tablete elevilor fără asigurarea celor două condiții prealabile va fi un eșec, adică o risipă de bani, fără vreun progres evident la nivelul asimilării cunoștințelor și dobândirii competențelor, dar și un stres inutil pentru profesori.

Schimbarea aceasta consider că are aspecte pozitive, dar și unele negative de care trebuie ținut cont. Consider că sistemul de învățământ, mult mai rigid decât sistemul ”cameleonic” al bibliotecilor publice, nu a fost pregătit pentru această schimbare radicală. Dar, cum totul se învață, și mai ales vorbind aici despre cei care învață și îi învață pe ceilalți, sunt sigură că această experiență din vremea pandemiei le/ne va fi utilă și atunci când lucrurile vor reveni la…normal (chiar dacă, cu siguranță, nu vom vorbi despre aceeași normalitate cu care eram obișnuiți).

Ce impact asupra comunităţii locale au cunoştinţele dobândite de copii în cadrul proiectului şi materialele de care dispune biblioteca în acest moment?

Impactul este unul deosebit – nu vorbesc doar de respectul căpătat de biblioteca din Pietrari ca instituție etalon în județul nostru, vorbesc de respectul coderilor și al clubului în comunitate. Dascăli care le cer sfatul coderilor atunci când problemele tehnice îi depășesc, renumele clubului care a ajuns în ziare sau în mass-media, dar și în ședințele de consiliu local. Efectul acestor eforturi este concretizat în sprijinul obținut din partea decidenților locali ce este unul deosebit – datorită rezultatelor remarcabile obținute de coderii noștri la competițiile județene și naționale, rezultate promovate la nivel local, administrația locală și consiliul local au decis să doteze biblioteca și, implicit, Wizards Code Club Pietrari, cu o imprimantă 3D Large Delta ce va fi folosită în perioada imediat următoare pentru realizarea de viziere pentru elevii și cadrele didactice ale școlii noastre.

Premiile obținute de coderi la competițiile naționale au dus la dotarea bibliotecii cu alte echipamente de robotică și programare care sunt folosite de generațiile noi de coderi.

Am ajuns să îndrăznim să ne gândim la crearea unui maker-space funcțional ce va aparține, iată, unei mici biblioteci publice ”de țară”, o bibliotecă, dar și un bibliotecar, ce nu visa că ar putea avea asemenea reușite ca cele care se datorează acestui minunat proiect ce a deschis o lume întreagă în fața ochilor senini ai copiilor noștri.

Reușita noastră cea mai mare stă, de fapt, în micii noștri Oameni mari pe care am reușit să-i creștem, cu toții, în atâtea comunități din întreaga țară!

Cum aţi simţit implicarea echipei Simplon în acest proiect, în general vorbind, dar mai ales în contextul actual? 

Simplon România ne-a fost mereu alături  și,  acest "mereu alături" a însemnat pentru noi încrederea că nu suntem singuri, siguranța că putem trece peste problemele întâmpinate, certitudinea că "totul va fi bine" ca să folosesc o sintagmă de actualitate. În afara faptului că au avut răspunsuri pentru întrebările micilor noștri coderi, prin proiectul CODE Kids, ne-au sprijinit în mod deosebit atunci când noi am vrut să dezvoltăm abilitățile copiilor din Wizards prin crearea de noi device-uri sau prin montarea de echipamente și dispozitive. Ne-au fost alături cu sfaturi pertinente trainerii Simplon, atunci când am început să programăm Sistemul de monitorizare. Ne-au îndrumat atunci când le-am cerut sfatul legat de procurarea și manevrarea m-boților, dar și a primei imprimante 3D. Ne sunt alături și acum când, tot cu ajutorul Simplon am montat și calibrat imprimanta 3D Large Delta pe care ne dorim să o folosim pentru realizare de viziere pentru copiii claselor a VIII-a ai școlii noastre, colegi ai coderilor Wizards care vor avea nevoie de protecție sporită în luna iunie, în apropierea examenului ce îi așteaptă. Doar prin sprijinul primit din partea Simplon și Progress am putut să obținem aceste rezultate, deoarece, să nu uităm,  copiii de la Pietrari nu au un cadru specializat în predarea TIC la ore. Coderii de la Pietrari, cred eu, sunt un exemplu de ambiție, pasiune, consecvență, muncă și putere pentru viitoare generații.

Proiectul CODE Kids a început în anul 2017, se desfăşoară la nivel naţional și are ca scop crearea unei comunităţi active de copii, tineri și bibliotecari prin înființarea de cluburi de coding în mediile rural sau urban mic, cu implicarea bibliotecilor locale. Pe lângă dezvoltarea competențelor digitale, a creativităţii şi a laturii sociale, copiii sunt implicaţi activ în viaţa comunității locale. Bibliotecile publice au un rol central în acest proiect, astfel încât, cu ajutorul bibliotecarilor și împreună cu partenerii noștri de la Fundația Progress, am reușit implicarea a peste 2000 de copii în activitățile noastre şi extinderea proiectului în peste 100 de localități.

Simplon România ocupă rolul de partener educaţional în cadrul acestui proiect, ceea ce înseamnă că echipa Simplon a asigurat curricula, design-ul activităților și a concursurilor, implementarea acestora și oferirea de suport continuu de la distanță, dezvoltarea de materiale care să vină în sprijinul copiilor și bibliotecarilor pentru managementul cluburilor de la distanță și mentorat încă de la implementarea proiectului. Este un proces de învățare și comunicare online continuu care se face încă din 2017 și care în contextul actual poate reprezenta un model de bune practici pentru educația la distanță. 

De 6 ani Simplon România are ca scop dezvoltarea programelor educaționale și promovarea pe scară largă a tehnologiei, pentru o dezvoltare socială și economică durabilă.

“Implicarea în CODE Kids, ca și partener educațional, a însemnat foarte mult atât pentru mine, cât și pentru colegii mei. Pasiunea noastră pentru tehnologie și educație s-a îmbinat de minune cu priceperea bibliotecarilor și am putut astfel să creăm câte un mic univers de învățare pentru copii, în multe biblioteci locale din România. De-a lungul timpului, am creat activități online care să vină în dezvoltarea creativității lor, să le ofere competențe tehnice și digitale de bază, pe care pot construi ulterior. Am gândit concursuri care să încurajeze spiritul de echipă, să premieze perseverența și ideile bune și să promoveze curajul în rândul copiilor. Ne-am dorit pentru copiii din cluburile de coding CODE Kids, lucruri la care am visat și noi când eram mici: să învățăm prin activități distractive, îndrumați de oameni tineri și pasionați, cultivând sentimentul de apartenență la o comunitate cu valori comune. Viitorul lor profesional a început în CODE Kids, așa că salutăm eforturile, curajul și munca depusă de toți cei implicați.” - Ioana Rusu - Director Executiv Simplon România.

"Când fetele au parte de educaţie, țările lor devin mai puternice și mai prospere" - Michelle Obama

În 11 februarie s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Femeilor în Știinţă. În acest context, şi ţinând cont că ne aflăm în luna martie, ne-am gândit să dedicăm articolul din această lună lor, femeilor din tehnologie şi ştiinţă.
Katherine Johnson (n. 1918), Dorothy Vaughan (1910-2008) și Mary Jackson (1921-2005) sunt considerate azi trei dintre cele mai importante figuri din istoria călătoriilor în spațiu. 
Hidden Figures - filmul inspirat din viața lor, nu e doar o poveste despre 3 femei geniale, ci e și povestea tranziției de la computerul uman la cel electronic.

Katherine este cea care a avut sarcina de a verifica numerele computerului electronic pentru zborul efectuat de John Glenn în jurul Pământului în 1962. Tot ea a calculat traiectoria zborului spațial efectuat de Alan Shepard (1961), primul american trimis pe orbita Pământului. În 1969, Katherine a efectuat calculele matematice pentru călătoria lui Apollo 11 pe Lună și a avut o contribuție esențială la calculele care au ajutat aducerea lui Apollo 13 înapoi, pe Pământ.

Când NASA a achiziționat primul calculator IBM pe baza de tranzistori, nimeni nu știa să-l utilizeze pentru călătoria în spațiu. Dorothy Vaughan a învățat limbajul de programare Fortran, după care și-a instruit echipa și a devenit programatoare pentru 7090, strămoșul calculatoarelor.

Mary Jackson a fost prima femeie de culoare din SUA specializată în inginerie aeronautică. Matematician și inginer, ea și-a început cariera la NACA (ulterior NASA) având rolul de "computer uman" (human computer). Acest termen definea persoana care făcea calcule matematice, înainte de apariția calculatoarelor comerciale. În 1953 a acceptat propunerea de a lucra la Tunelul Aerodinamic Supersonic. Scopul ei a fost să înțeleagă fluxul de aer și forțele implicate, astfel încât să poată îmbunătăți tehnologia aviatică a Statelor Unite.

Deși Katherine, Dorothy și Mary au întâmpinat obstacole majore de-a lungul carierei şi au rămas în anonimat mulți ani, totuși, azi, le e recunoscută valoarea şi contribuţia.

Tendinţe la nivel global 

În patru state membre UE, majoritatea oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sunt femei. 

Pe primul loc în clasament este Lituania, cu un procent de 57% femei angajate în domeniul ştiinţific, urmată de Bulgaria și Letonia, ambele cu 52% şi Danemarca cu 51%.

În prezent, mai puţin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei, potrivit rapoartelor ONU, în timp ce datele UNESCO arată că doar aproximativ 30% dintre fete aleg în învăţământul superior domenii ca ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică.

În luna februarie, Comisia Europeană a lansat cea de a șaptea ediție a Premiului UE pentru femeile inovatoare. Concursul este deschis femeilor din întreaga UE, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie. Se vor acorda 3 premii, fiecare în valoare de 100.000 EUR, iar unei "inovatoare în ascensiune", adică o întreprinzătoare de excepție aflată la începutul carierei, i se va acorda suma de 50.000 EUR.

Tendinţe la nivel local

România este aproape de media din UE în privința ponderii femeilor în știință și tehnologie. În anul 2018, 41% dintre oamenii de știință și inginerii din România erau femei.

În ţările din Europa de Est, inclusiv în România, ponderea femeilor implicate în domeniul tehnologiei este mai crescută decât în restul ţărilor europene, iar motivul e strâns legat de industrializarea rapidă a acestor ţări.

În România tot mai multe companii susţin implicarea femeile în tehnologie prin programe dedicate. Există o serie de conferinţe dedicate acestui subiect şi tot mai multe cursuri şi concursuri dedicate fetelor din industria IT.

Simplon România - implicare şi responsabiliate

Roxana Rugină, fondatoarea Simplon România, face parte din prima generaţie de cursanţi Simplon din Franţa şi  prima care şi-a dorit să transpună proiectul în altă parte, la Cluj. În 2014 Roxana declara într-un interviu pentru Adevărul:

"Şi pentru mine era cumva o legătură: tehnic egal bărbat. Simplon însă m-a făcut să depăşesc această preconcepţie. În prima promoție din Franța erau multe fete printre cursanţi (7 din 30) şi în plus foarte mulţi sunt începători în programare."

Încă din 2014, când Simplon România a început să existe, Roxana şi-a dorit ca prin acest proiect să infirme unele prejudecăţi legate de faptul că programarea este dedicată exclusiv minţilor masculine. Pentru a sensibiliza publicul asupra egalităţii de şanse în industria IT, Roxana Rugină prin intermediul Simpon împreună cu Rails Girls, Girls Who Code în Romania şi Girls in Tech Romania au organizat în anii următori o serie de evenimente dedicate femeilor din industrie.

În 2017 Simplon România organizează împreună cu Asociația Edusfera din București 20 de ateliere de programare în 20 de școli din București și Cluj-Napoca în cadrul cărora încurajează programarea în randul fetelor de 9-11 ani. Simplon şi-a propus atunci şi a reuşit ca cel puţin 50% dintre participanţii la atelierele respective să fie fete.

În 2018 am organizat o serie de de ateliere/workshopuri - Girls&Code, dedicate în special fetelor.

În 2019 au loc modulele Kid Innovation Girls Edition - powered by Accenture Industrial Software Solutions. În cadrul acestor ateliere, 36 de fete din Cluj-Napoca, Mureș și Timișoara au participat la cursuri de robotică. Modulele Kid Innovation se derulează în continuare.

În cadrul competiției SuperCoders 2019 organizată anual încă din 2014 (o inițiativă #PentruMâine a Orange România) locul 1 a fost ocupat, pentru prima dată, de o fată. 

Chiar şi în cadrul cursurilor de educație digitală pentru seniori - Digital Seniors - 70% dintre participanţii ediţiei din 2019 au fost femei.

Mai mult, prin toate celelalte proiecte pe care le derulăm în cadrul Simplon: SuperCoders, Code Kids, Digital Kids Cluj, încurajăm participarea în mod egal fete-băieți la ateliere.

"În continuare, misiunea noastră este să încurajăm dezvoltarea competențelor digitale în domeniul tech prin șanse egale oferite atât fetelor cât şi baieţilor. Pentru 2020 ne dorim să ajungem în cât mai multe şcoli cu experiențe digitale de învăţare pentru toți copiii din România și mai ales în mediul rural. În plus vom lansa un newsletter cu informaţii şi conţinut periodic pentru părinti şi profesori care vor să afle cum e cu timpul petrecut pe calculator/telefon şi cum folosim tehnologie în avantajul copiilor și al dezvoltării lor pentru viitor." Roxana Rugină – Fondator & CEO Simplon România.